"mami, vlei sa-ti zic un sechiet?"
"spune, mami"
"tani suni"
"poftim?
"eeeeeeee, tani suuuniiiii"
la inceput am zis ca nu inteleg eu. si nu am dat nici o importanta. dar tani suni a aparut in viata noastra atat de des ca nu l-am mai putut ignora. il rostesti cand esti suparata sau dimpotriva, vesela, pe un ton trist sau zglobiu, cand facem baita sau prin parc, soptit sau in gura mare. mai acum cateva zile ne-am intalnit pe strada cu un baietel cam de varsta ta- v-ati oprit, v-ati zambit si tu i-ai spius "tani suni"- el s-a luminat la fata si ti-a raspuns "tani suni". niciodata nu il pui intr-o propozitie, sa imi dau seama din context ce ar putea insemna. daca te intreb ce e aia "tani suni" zambesti ghidus si imi raspunzi "eee, tani suni, mami". o fi vreun prieten imaginar, o jucarie, o stare de spirit... o fi secretul universal al lumii despre care se spune ca il detin copii mici si il uita cand cresc?
am intrebat si eu in dreapta si-n stanga- nimeni nu stie nimic. asa ca am apelat la dl google. rezultatele: "tani henen suni ji"- un cantec indian si "suni tani"- un scriitor japonez. am incercat pe net traduceri din hindi- nu mi s-a returnat nimic. misterul ramane total.
p..s. de cateva zile a aparut si un derivat- tana suna. o fi femininul, pluralul, forma articulata sau....???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu