sâmbătă, 9 ianuarie 2010

"mi-e sila"

aseara. tu, eu si tati in masina... vorbeam diverse... eu te mai intrebam de gradi, tu povesteai ce vroiai tu. si deodata... : "mami, mi-e sila sa mai vorbesc cu tine". "poftiiiiiiiiiiiimmmmm?" in urmatoarele secunde mi-au trecut prin cap 1001 chestii: "oare ce-am zis? cu ce-am gresit? cum s-a ajuns pana aici? de unde stie fetita mea delicata astfel de expresii? asta nu e replica de adolescent rebel si nervos? si tu ai doar doi anisori si jumatate..." si brusc m-am luminat: habar nu ai ce spui, cu siguranta. e doar o vorba auzita pe cine-stie-unde.

"si ce-o sa faci mami daca ti-e sila sa vorbesti cu mine?"
"mamiiiiii, masina car. autobuz bas. zi i a car."

nu am mai intrebat nimic iar tu ai continuat sa vorbesti vesela cu mine. ce fraiera si eu sa iau in tragic cateva vorbe fara sens. insa dincolo de expresia in sine, incep sa ma intreb serios ce o sa ma fac cand o sa incepi sa vii acasa cu tot felul de cuvinte si expresii de-astea urate. nu pot decat sa sper ca, neauzindu-le in casa, or sa ramana doar vorbe goale. pe care o sa le spui o data, de doua ori si ai sa le uiti. si cand ai sa mai cresti o sa intelegi cand o sa iti explic ce este bine- rau si frumos-urat. si cand ai sa fii si mai mare o sa stii sa faci singura selectia.

Niciun comentariu: